Cum tratezi colegii mincinoși?
Aceasta este, fără îndoială, una dintre cele mai enervante probleme de la muncă, de pe planetă. Este de la sine înțeles că nu poți fi prieten cu toți colegii de muncă și mai ales cu unul care minte și inevitabil, la un moment dat, va afecta performanța muncii și relațiile, inclusiv cu clienții.
Minciuna reprezintă „orice abatere deliberată de la adevăr” și constă în transmiterea unui mesaj „cu intenția de a induce în eroare sau de a înșela”. Mincinoșii sistematici sunt la fel de problematici ca și colegii care întârzie sistematic: poți să le stabilești tiparele de comportament și să planifici activitatea în consecință: știi că unul te poate minți legat de o situație de serviciu și, de asemenea, știi că nu te poți baza pe celălalt că va ajunge la timp la întâlnirea cu un client, de exemplu.
Multe dintre minciunile unor astfel de colegi sunt produsul nesiguranței. Minciunile sunt motivate de cele mai multe ori de frică și oferă protecție psihologică temporară ego-ului mincinosului. Astfel de minciuni determinate de nesiguranță (dată cel mai frecvent de lacune profesionale) sunt adesea o încercare de a câștiga statut – exagerând o realizare sau pretinzând credit necuvenit pentru un proiect, de exemplu.
Cel mai bun mod de a trata acești mincinoși este să-i faci să se simtă acceptați: arată-le că pot fi prețuiți pentru ceea ce sunt, mai degrabă decât pentru cine și-ar dori să fie. Indiferent dacă aveți de-a face cu un mincinos patologic sau cu un mincinos nesigur, există câteva aspecte importante de care să țineți cont:
În primul rând, amintiți-vă că, în timp ce cei mai mulți dintre noi percep minciuna ca pe o încercare deliberată de a denatura adevărul, așa cum a observat Nietzsche, „pentru cei care se mint pe ei înșiși, a minți pe alții este relativ o excepție.” Unii oameni pot acționa în general „suficient de necinstit pentru a profita, dar suficient de onest pentru a se amăgi de integritatea lor.” Și când cineva este capabil să distorsioneze realitatea în favoarea sa, poate fi doar incapabil (sau nu vrea) să vadă adevărul.
Decizia cheie, în astfel de situații, este dacă ar trebui să ajutăm sau nu individul să vadă lucrurile într-un mod diferit. Prin urmare, o abordare bună este să demonstrezi politicos mincinosului că nu a reușit să te înșele. Sau … poți pur și simplu să pretinzi că ai crezut minciuna lui, ceea ce înseamnă efectiv să-l păcălești înapoi. “I’m not upset that you lied to me, I’m upset that from now on I can’t believe you.” – Friedrich Nietzsche